„Putem mai mult împreună” – 166 de ani de la Dezrobirea Rromilor în spațiul românesc

Miercuri, 23 februarie 2022, în cadrul Școlii Gimnaziale „Anton Pann” din Brăila, a avut loc o activitate destinată să marcheze 166 de ani de la Dezrobirea Rromilor în spațiul românesc.
Activitatea a fost organizată de Grupul de Inițiativă Locală Lacu Dulce în parteneriat cu Școala Gimnazială „Anton Pann” Brăila, în cadrul proiectului „Putem mai mult împreună”. Acest proiect este implementat de Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” și coordonat, la nivel local, de Daniel Caraivan, președintele Asociației DANROM Făurei. Proiectul a vizat mai multe localități din Județul Brăila, respectiv Șuțești, Viziru și Însurăței cât și Municipiul Brăila, comunitatea Lacu Dulce.
În deschiderea evenimentului, elevii Școlii Gimnaziale „Anton Pann” Brăila, coordonați de Mădălina Anton, profesor de limba rromani, au intonat imnul rromilor, acompaniați la vioară de profesorul de muzică Mihaela Tătaru, cei prezenți vizionând în continuare filmul “Sclavia romilor. Lungul drum către libertate”, după care, a avut loc un grupaj de dezbateri pe teme socio-culturale.
Au onorat cu prezența acest eveniment, viceprimarii Doinița Ciocan și Alexandru Jantea Crican, vicepreședintele Consiliului Județean Brăila, Ionuț Ciprian Dobre, consilierul județean Marius Cătălin Negru, consilierul municipal Loredana Badiu, inspectorul școlar general adjunct Cici Mihaela Bolovan, directorul Școlii Gimnaziale „Anton Pann”, Râpa Mihaela, directorul adjunct al Școlii Gimnaziale „Anton Pann”, Emanuela Alina Mosor, mediatorul școlar Nicu Anton, profesori de istorie, profesori de limba rromani și alte cadre didactice care predau discipline socio-umane.
Prezenți la această acțiune, reprezentanții Primăriei Municipiului Brăila și ai Consiliului Județean Brăila, viceprimarii Doinița Ciocan și Alexandru Jantea Crican, cât și vicepreședintele Consiliului Judetean Brăila, Ionuț Ciprian Dobre, și-au declarat susținerea instituțiilor pe care le reprezintă față de comunitatea rromă din Județul Brăila.

Făcând referire la acest eveniment important desfășurat în cadrul comunității rrome din Județul Brăila, facilitatorul comunitar, inspectorul pentru minorități Gina Anton, a spus: „Fiind ultima activitate din această serie și desfășurându-se în municipiu, mi-am dorit, în calitate de facilitator comunitar în cadrul acestui proiect, să mă detașez pentru o zi de statutul meu de profesor de limba rromani și istoria și tradițiile rromilor, inspector școlar pentru minorități în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Brăila și să schimb un pic abordarea. Dacă inainte de Pandemie, în spațiul în care organizam anual această activitate, participau zeci de elevi la Concursul județean intercultural de istoria rromilor „De la robie la libertate”, astăzi mi-am dorit ca locurile elevilor să fie ocupate de către cele mai importante persoane din județul Brăila, reprezentanții autorităților și instituțiilor publice locale, și să avem o dezbatere în urma vizionării filmului „Sclavia romilor. Lungul drum către libertate”. Am vrut acest lucru cu scopul de a-i conștientiza cu privire la cauzele decalajelor sociale și culturale, apărute de-a lungul timpului, între etnia rromă și populația majoritară. Cauza este istorică!”.

Despre acțiunea de miercuri, directorul Școlii Gimnaziale „Anton Pann”, gazda acestui eveniment special, profesorul Mihaela Râpa a ținut să pună accent pe necesitatea conștientizării, în primul rând a adulților, privind problema legată de perioada de robie a rromilor.
„Ca professor de istorie, iar anul acesta, ca director al Școlii Gimnaziale „Anton Pann” Brăila, știu că problema legată de perioada de robie a rromilor este foarte delicată, deoarece și-a lăsat amprenta în memoria colectivă a comunității rrome, fapt care se face simțit în fiecare zi de activitate la școală. De-a lungul timpului, noi, cadrele didactice ale școlii, am încercat să conștientizăm și să sensibilizăm elevii nerromi prin organizarea concursului „De la robie la libertate”, la care au participat echipe mixte de elevi rromi și nerromi dar, consider că a venit momentul ca această inițiativă a noastră să se manifeste mai întâi la nivelul adulților și apoi, prin intermediul acestora, la nivelul adolescenților și al copiilor, deoarece «putem mai mult împreună», cei mari pentru cei mici, majoritari pentru minoritatea rromă.”, a spus profesorul Mihaela Râpă.

„Atitudinea față de romi trebuie să fie una pozitivă, nu una bazată pe prejudecăți sau experiențe personale”

La rândul său, Daniel Caraivan, președintele asociației DANROM Făurei și coordonatorul la nivel local al acestui proiect, a ținut să evidențieze importanța cunoașterii trecutului unei etnii, a istoriei sale, acest lucru fiind defapt și unul dintre scopurile proiectului, dorința ca societate românească să abordeze minoritatea rromă și din perspectivă cultural identitară, nu doar din perspectivă socială.
„Astăzi la Brăila are loc închiderea seriei de 8 evenimente ce au celebrat 166 de ani de la Dezrobirea Rromilor în spațiul românesc, evenimente care au avut loc în mai multe localități din județul Brăila (Șuțești, Viziru, Galbenu, Vișani, Berteștii de Jos, Unirea, Însurăței, Brăila – Lacu Dulce). Evenimentele au fost implementate în cadrul a două proiecte ale Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, în parteneriat cu Asociația DANROM, proiecte implementate la nivelul județului Brăila (“Putem mai mult Împreuna!” și “Capacitarea și Abilitarea Romilor prin lobby și acțiune”).
Prin acest eveniment ne-am propus ca participanții, fie că sunt cadre didactice, elevi, părinți sau lideri locali, să înțeleagă cât de importantă este cunoașterea trecutului… Un popor care nu își cunoaște și nu își asumă istoria, cu bune și cu rele, este un popor fără identitate, fără viitor…
Sclavia rromilor a fost cea mai mare și lungă tragedie a rromilor, nu putem neglija acest lucru, iar noi, societatea civilă, venim în sprijinul școlilor cu o serie de activități și cursuri de istorie a rromilor, interculturalitate, educație parentală pentru a încerca să acoperim golul creat de lipsa acestor informații în curricula școlară sau în pregătirea pedagogică a cadrelor didactice.
La fel de important este ca societate românească să abordeze minoritatea rromă și din perspectivă cultural identitară, nu doar din perspectivă socială. Atitudinea față de rromi trebuie să fie una pozitivă, nu una bazată pe prejudecăți sau experiențe personale, aspect pe care încă îl mai întâlnim în școli, primării, spitale, ș.a.m.d.
Aceste proiecte sunt convins că vor aduce o abordare nouă din partea instituțiilor publice în ceea ce privește minoritatea rromă. Aș dori să mulțumesc foarte mult pentru implicare în implementarea activităților din cadrul acestui proiect d-nei Gina Anton și colegilor mei din cadrul Asociației DANROM, Nelu Matei și Florina Caraivan și, nu în ultimul rând, Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună” pentru încrederea acordată!”