Gheorghe Chiru (PNȚCD), posibil candidat la președinția CJ, promite o altă viziune, „de abordare a tot ceea ce înseamnă management local”

Gheorghe Chiru

Gheorghe Chiru, liderul PNȚCD Brăila, intenționează să candideze pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila, deși este de părere că alegerile locale din septembrie ar fi trebuit amânate. Domnia sa vrea ca în Brăila să se pună un mai mare accent pe relația cu cetățeanul, să se atragă cât mai multe fonduri europene și să prindă viață mult visatul megalopolis Brăila-Galați. Despre toate acestea și multe altele puteți afla în interviul realizat cu și despre politicianul Gheorghe Chiru.

Red.: O prezentare în doar câteva cuvinte a politicianului Gheorghe Chiru, ținând cont de faptul că puteți fi cotat drept unul dintre politicienii cu ștate vechi ai Brăilei.
Gheorghe Chiru: Este o întrebare care mă pune în fața unui fapt. Într-adevăr, au trecut mulți ani și privind retrospectiv aș avea lucruri de spus. Aici am venit în ianuarie 1990, în PNȚCD m-au primit niște oameni extraordinari, care au trecut prin închisorile comuniste, cu o mentalitate pe care nu o regăsim nicăieri în politica românească acum.
M-au fascinat, ulterior, prin simplitatea lor, prin tot ce înseamnă acțiune, chiar povețe pe care le-au dat și îndemnuri. M-am simțit cu ei într-un fel special. Faptul că acei colegi mai în vârstă, seniorii partidului, nu mai sunt, nu mă face să mă simt la fel de bine ca atunci. Ne lipsesc acei oameni. În timp, am activat, am învățat politică, de jos. Pot spune că lucrurile nu au fost simple. Nici nu am avut așteptări. Am venit din convingere, cu plăcere. Am dat o mână de ajutor. Ulterior, după ce ai noștri seniori s-au stins, lucrurile s-au schimbat. Organizațiile la nivel local, județean, au avut nevoie de conduceri noi și în sensul ăsta am început cu organizația de tineret, municipiu și județ unde sunt, de 20 de ani, președinte.
Acum, la insistențele colegilor mei, a trebuit să iau o hotărâre. Organizația a propus și cum spuneam, într-un sfârșit, am acceptat și pregătim o candidatură la președinția Consiliului Județean, un lucru pe care îl găsesc destul de complicat în actuala stare de lucru, dată fiind criza sanitară și implicațiile ei în politică. Este destul de dificil să faci demersul electoral, inclusiv acea strângere de semnături conform prevederilor. Ne-am mobilizat și rezultatul, impactul nu sunt cele mai fericite, de aici și părerea și nu numai părerea, convingerea mea că aceste alegeri trebuiau anulate până la sfârșitul crizei sanitare. Mă gândesc că, ascultându-i pe specialiști, în primăvara anului viitor această criză profundă, care a afectat și societatea în ansamblu, nu numai viața politică s-ar fi stins și alegerile locale se puteau desfășura fără nicio problemă. Mandatele actualilor șefi de administrație locală puteau fi prelungite fără nici o problemă. Există continuitate iar în sensul asta cred că lucrurile ar fi curs altfel din punctul de vedere al acestor alegeri locale și recunosc că, într-o perioadă viitoare, s-ar fi putut nivela și acele asperități pe care le vedem foarte pronunțate, la ora actuală. Părerea este că, repet, în actuala conjunctură trebuiau amânate.
Ne pregătim pentru aceste alegeri și facem tot ce este posibil să ne prezentăm în fața alegătorilor. Nu este simplu într-un județ în care taberele sunt oarecum împărțite, cel puțin din punct de vedere teoretic, faptic mai puțin și spunând asta, aș aduce o grămadă de argumente. Dar privind în ansamblu, administrația locală este condusă și controlată de PSD, lucru care se întâmplă de la revoluție încoace, chiar dacă au fost niște momente în care s-a lăsat impresia că altfel și altcumva se conduc destinele acestei localități și mă refer la mandatul domnului Cibu. Revenind la cele două partide, pe de-o parte spuneam PSD-ul controlează această administrație locală, pe de altă parte PNL-ul aflat la guvernare, într-o dispută pe care eu am văzut-o mai degrabă frățească și de conjuctură decât una cavalerească și corectă. Se încearcă, și am toată convingerea, să se propage în spațiul public ideea de confruntare electorală dar nu este decât o mimare a campaniei și ceea ce s-a început și ceea ce spun acum se va dovedi, sunt convins, în următorul interval și la momentul declanșării campaniei propriu-zise. Într-un fel sau altul, la nivel local, județean, lucrurile sunt deja stabilite, cunoscute. Asta nu ne face să dam îndărăt și repet, vom face tot ce este în putință să ne putem prezenta în fața electoratului împreună cu colegii mei. La asta lucrăm. Mai sunt niște zile bune și am speranța că ne putem duce la îndeplinire o obligație, dacă este să privesc din punctul de vedere al celui care conduce o organizație politică. Fiecare partid se angajează în alegeri și se mobilizează în sensul ăsta. Așa facem și noi.

Dumneavoastră vizați funcția de președinte de CJ în aceste alegeri. Ce credeți că ar fi primordial de făcut în satele și comunele brăilene? Pe ce ar trebui să pună accent un președinte de CJ în condițiile actuale, mai ales când accesul la fonduri europene nerambursabile este deschis?
În Brăila, este o mare problemă cu această atragere de fonduri. Deja s-a împământenit faptul că nu ne trebuie fonduri europene pentru că cei de la Uniunea Europeană au învățat o treabă. Că în România se fură și în administrațiile locale cu atât mai mult, și nu mai dau bani fără control strict. Asta ce înseamnă? Că cei din administrația locală, accesând fonduri, sunt supuși unui control sever al UE. Aceștia, repet, nu mai dau banii oricum. Acesta este motivul pentru care m-aș bate în mod special. Bani europeni folosiți în infrastructura acestui județ, aflată într-o stare deplorabilă. Pentru asta înseamnă un efort conjugat și o echipă există, că nu s-a schimbat nimic în consiliul județean. Oamenii de acolo s-au școlit, au ajuns la un nivel în care pot accesa și mă refer la cei din aparatul consiliului județean. Deci, nu CJ ca instituție e problema, șefii au fost din administrație și acești șefi neaccesând aceste fonduri europene nu au fost în stare, pentru că asta este o cruntă realitate, în 30 de ani să aducă bani prin ceea ce reprezintă ei ca persoană. Un șef într-o administrație, oriunde ar fi în lumea asta, într-un comitat din Marea Britanie, într-o provincie din Franța, într-un land din Germania, acela înseamnă cel mai bun lobby-st pe care îl alege poporul în zona aceea, pentru că el reprezintă interesele și misiunea lui numărul unu este să aducă bani, nu să îi cheltuie că în sensul ăsta fiecare dintre noi se pricepe la cheltuit banii altora. Aici e problema. Atâta vreme cât nu aduci niciun ban, cheltui și banii aiurea, iar „realizările”, cu care te lauzi, sunt așa cum sunt și dacă mă refer strict la asfaltări, pe care se face un tam tam și în municipiu și în județ, sunt sub orice critică. Aș schimba radical modul de percepție a lucrurilor și așa cum mă refeream la început, atragerea acestor fonduri europene ar fi locul unu, doi, în perspectiva mea de viitor președinte al CJ. Atragerea de fonduri prin lobby făcut personal, și aceste fonduri europene la discreție și la dispoziția tuturor administrațiilor.

Care ar trebui să fie relația dintre președintele CJ și primari, ținând cont că aceștia sunt afiliați unor partide în general? Ar influența dezvoltarea județului coloratura politică?
Nu. Aici contează stofa celui care are abilitatea politică în primul rând. Până să fim în administrație, după ce ne-o alege poporul, suntem un pic de oameni politici, mai mari sau mai mici. Deci relația cu primarul nu poate fi foarte la îndemână dar acea experiență și abilitatea fiecăruia dintre cei din vârful administrației fac diferența. Într-o administrație distanța de la sublim la dezastru e o simplă peliculă. Nici nu îți dai seama când crezându-te într-o stare de extaz, ajungi într-un dezastru datorită faptului că, în ciuda ideii că ai control absolut, de fapt, lucrurile se prezintă într-un mod rău. Cum este și acum. Se prezintă într-o poleială situația dar acolo, în sat, problematica așa cum puneați și dvs. întrebarea, e una complexă. Nemulțumirile în administrațiile locale sunt așa de mari. Nu e nevoie să îi asculți pe cei care sunt implicați în politică. Te duci, de la marginea satului, la cel mai simplu sătean și până la cel de frunte, și nici unul dintre ei nu spune lucruri bune. Deci culmea e că exceptând metrii ăia de asfalt puși în prag de alegeri, și sunt vizibili, lumea nu agreează mandatele scurse la majoritatea primarilor. Un lucru destul de complicat. Și aici cu părere de rău spun că în acești ani, mulți ani, nu au învățat din greșeli mai niciunul dintre ei, dar consider că niciodată nu este târziu.

Din îndelungata experiență politică a domniei voastre, vis-a-vis de cetățean, ce însemnătate are cetățeanul pentru un politician înainte de alegeri și după alegeri?
Cetățeanul este privit din păcate după alegeri, și cu tristețe o spun, cu o totală nepăsare și indiferență. Există și excepții, deci subliniez, de-a lungul acestor 30 de ani, din vârful politicii românești până în jos la noi, cei din teritoriu, au existat și oameni care și-au făcut treaba la locul lor acolo unde au fost aleși și au încercat să primenească tot ceea ce trebuia primenit în țara asta. Că nu au putut, asta este altceva. Dar revin la politicieni și ceea ce cred ei despre cetățeni și cum îi privesc după alegeri, după ce și-au văzut sacii în car, uită majoritatea de promisiuni. Încep șicanele și conflictele pe motive de interese personale. Deci la baza tuturor scandalurilor care au fost, de exemplu în CJ Brăila, dau exemplu că la asta mă refer, fiind pe traseul ăsta, la baza au fost doar interese personale. Nici o secundă nu a venit o problemă dintr-o chestiune doctrinară, de program electoral sau din nefuncționalitate a unor înțelegeri politice care vizează în primul rând orice înțelegere politică normală, chiar într-un loc unde anormalul e la tot pasul, vizează niște chestiuni clare. Eu ca partid și într-o alianță fiind îmi propun una, două, trei, patru, cinci aspecte și în condițiile în care partenerii de alianță nu le respectă, sau nu vin în întâmpinarea mea, sunt dispus să am o reacție publică. Nu s-a întâmplat chestiunea asta niciodată în ultimii 4 ani.
În cazul nostru, o spun iarăși, aceste confruntări din CJ n-au avut nici o secundă o motivație politică. Totul a fost pur personal. Interese personale mărunte care au fărâmițat ideea de administrație reală, compactă, de forță, care ne aduce încredere și care ne pune în fața unei perspective, chiar dacă nu imediate, în viitor bune. Dar lipsește. Deci nu a existat așa ceva. Lumea din cauza asta este dezamagită și din cauza asta vedem și atâția locuitori ai acestui oraș, județ plecați în lumea largă. Și-au luat bocceaua și au plecat pentru că nu le oferă nimic. Nici administrația și nici politicul local. Nu mai vorbesc de zona centrală, de guvernările succesive care n-au adus chiar nimic.

Apartineți unui partid cu înaltă încărcătură istorică PNȚCD. Practic știți ce însemnătate are respectarea unei promisiuni. Care sunt promisiunile dvs. pentru electoratul brăilean, în situația în care să presupunem că ați câștiga alegerile locale și ați deveni președinte de CJ Brăila?
Deci ar fi, după părerea mea, o altă viziune. În primul rând de abordare a tot ceea ce înseamnă management local. Mă refer la echipe, la modul de abordare a problematicii județului, la comunicarea cu cetățenii. Acestea ca prime măsuri care ar trebui să vină la instalarea ca președinte. Apoi relația cu cetățeanul, începând cu ghișeul, până la șef, lucru care a lăsat de dorit. Orice brăilean are să reproșeze unuia sau altuia, începând de la un birou până la un șef, cel mai mare, că nu i-a rezolvat o problemă. Deci România, în general, are o problemă, dar partea din Vest a început să se schimbe bine. La noi totul funcționează ca acum 30 de ani. Informatizarea este un aspect pe care l-au luat în calcul și nu prea, pentru că ar reduce drastic personalul. Un personal destul de stufos, în toată administrația, foarte stufos. Adică ocupăm o schemă mare, mare, de personal cu salarii destul de bune, să nu spun foarte bune, în raport cu cei care lucrează în mediul privat care cu 10-12 ore de muncă iau a cincea parte din salariul unui angajat la stat. Adică, e ceva strigător la cer, iar din cauza asta mă gândesc că atâta vreme cât iei o gramadă de bani și nu-ți acoperi, nu vii cu nimic, consider că putem face treabă cu calculatorul. Atâta vreme cât tendința, și se dovedește că e una bună e spre calculator, acum a venit și problema sanitară care ne-a încercat și ne-a demonstrat încă o dată că online înseamnă foarte mult. Se fac multe lucruri online. Îmi pare rău, asta au făcut toți cei care spuneam mai devreme, în comitatele, în provinciile franzece, în landurile germane. Dau exemple cele mai importante țări din Europa care au o administrație țeapănă de tot. Și acolo nu o să vezi într-o primărie de sat, 40 de angajați. Să te ferească Dumnezeu. Nu te-ar acepta. Acea comunitate te respinge. Acolo, o mână de oameni controlează poate de 2 ori mai mulți locuitori ca la noi într-o comună care, așa cum spuneam, ajunge uneori și la 40-50 de oameni. Nu se poate! Iar la nivel de municipiu și județ, lucrurile sunt cu atât mai complicate. De aceea, aceste prime măsuri ar fi obligatorii. Pasul următor pe care l-aș avea în vedere, reașezarea la masa discuțiilor serioase și la nivel central cu partenerii politici, și mă refer la conducerea la vârf a principalelor partide, privind acest nod gordian care trebuie tăiat, Brăila-Galați.
O comunitate care merge despărțită din motive, de… ce? Pentru că niște oameni nu au vrut să înțeleagă, chiar din aceeași formațiune politică. Consider că o zonă metropolitană, întinsă până la Siret, ar crea numai acea zonă tampon care ar elibera acele tensiuni care ne-ar da voie să ne întindem, să ne extindem. Am putea realiza într-adevăr o aglomerare urbană aici și principiile de abordare a problemei ar putea fi nu doar singulare, venite din zona Brăilei, ci și din zona Galațiului, ei ca vecini ai noștri în perspectiva ce și-ar propune, vizând și Brăila ca partener real, nu unul de discuții în preajma campaniilor și doar pentru a crea, a reîncălzi ciorba uneori, din motive electorale și să ne atragem atenția presei. Nu! Ne punem la masa discuțiilor așa cum spuneam, cu cei care decid din vârf, că politica se face când vine șeful de partid din vârf și spune „Măi Brăila și Galați”, după ce au căzut de acord, „voi aveți obligația asta nu față de noi, față de cei pe care-i reprezentați acolo să schimbați ceva”.
Vine acest pod, un moment așteptat de decenii, nu de „Tataia” Lungu (n.r. Anton Lungu), dinainte de „Tataia” Lungu. A fost dorit după timpul lui Gheorghiu-Dej. Pur și simplu am avea o grămadă de motive ca într-adevăr noi și Galațiul să formăm o aglomerare urbană, așa cum spuneam mai devreme, solidă și cu perspective economice reale. Noi avem niște condiții economice speciale. Că nu le văd unii, sau nu le doresc din motive, repet, personale, de interes, că cine ocupă zona aia, cine are portul acolo, zona cheiurilor, deci am o listă impresionantă de probleme care nu au la bază nimic comun cu cetățenii. Totul vizează interese personale ale unora care au decis în trecut și nu s-a realizat nimic și care, în perspectivă, tot la fel gândesc. Aceștia trebuie, nu neapărat eliminați, că nu poți să îndepărtezi din zona economică niște oameni care au calibru, dar poți să-i aduci la masa discuțiilor, le prezinți și o ofertă și oportunități ca toată lumea să poată să conviețuiască și toată lumea trebuie să câștige. Nu există în aceste 2 orașe înțepenite în timp, și Brăila e de 2 ori mai înțepenită decât Galațiul, o perspectivă a ceea ce însăși comuniștii spuneau, plus valoarea. La noi nu se produce nimic. Nu există decât o industrie, redusă la un șantier naval care lucrează în niște condiții, la Galați tot la fel un combinat siderurgic care își schimbă an de an proprietarul, asta nu există perspectivă. Și din cauza asta s-au depopulat aceste orașe. Avem mare nevoie de o uniune, de o zonă metropolitană, de o comunitate cum s-ar numi ea Galați-Brăila, Brăila-Galați, dar numai ca lucrurile să meargă într-o direcție bună. Și cred că un președinte care și-ar dori asta, ar putea face mult. Mult tare. Până acum nu s-a dorit. Vă spun din interior. Nu s-a dori decât formal.

Sorina Ivan

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s